Inginerul electrician Fabian Karthaus, 33 de ani, a construit două mari sisteme de panouri fotovoltaice în ferma moștenită acum cinci ani de la tatăl său, care se dovedise el însuși receptiv față de energiile alternative, instalând câteva panouri fotovoltaice pe acoperișul unui hambar.

Karthaus a dus la un alt nivel utilizarea energiei verzi: a înființat un parc de captare a energiei solare, iar sub panouri cultivă zmeur și afin, suprafața fiind de aproape o jumătate de hectar. Ferma se află lângă orașul Paderborn, din vestul Germaniei, notează publicația dw.com, într-un reportaj realizat în exploatația lui Karthaus.

Suprafața agricolă a fermei însumează 80 de ha, iar cea mai mare parte a terenului este cultivată cu fasole, păioase, rapiță și porumb.

Tradiției agricole inginerul și soția sa i-au adăugat această activitate experimentală și observațiile sunt încurajatoare.

„Soția mea și cu mine ne-am gândit cum putem continua să exploatăm ferma într-un mod semnificativ”, spune Karthaus. Așa s-a născut ideea cultivării fructelor de pădure sub un acoperiș solar format din module translucide.

“Ne-am întrebat ce specii de fructe de pădure se potrivesc cel mai bine. Am ajuns la concluzia că afinul și zmeurul, fiind plante de pădure, unde este și umbră, și lumină, ar putea vegeta cel mai bine”, spune el. Prima recoltă, obținută anul trecut, sub panourile solare, a fost bună, chiar dacă, de obicei, plantele sunt cultivate în aer liber sau în tuneluri de folie.

Inginerul a observat că modulele solare reduc evaporarea în mod considerabil, un avantaj clar în condițiile în care verile fierbinți devin obișnuite chiar și în Germania. O evaporare mai slabă înseamnă economisire a apei pentru irigat și, în consecință, o reducere a cheltuielilor de-a lungul sezonului agricol.

“Am măsurat-o odată aici. Evaporarea este de aproximativ un sfert în comparație cu plantele cultivate în câmp deschis”, explică el.

Avanatjul major îl reprezintă, desigur, producția de electricitate. Cu 750 de kilowați de putere instalată, sistemul fotovoltaic din ferma lui Karthaus generează aproximativ 640.000 de kilowați pe an, ceea ce echivalează cu necesitățile de electricitate din 160 de gospodării.

Prețul primit de inginer pentru livrarea curentului electric în rețea este puțin sub 0,06 EUR (0,07 USD) pe kWh. El intenționează să folosească  o parte din energia solară pentru a alimenta propriile sisteme de refrigerare și liofilizare. Dacă ar trebui să cumpere electricitatea de la furnizorul de energie, acesta l-ar costa în jur de 0,25 EUR pe kWh.

“Toată lumea ar câștiga. Înseamnă că putem genera energie verde la nivel local, descentralizat, unde se consumă energia”, spune Karthaus.

Fabian Karthaus, foto @dw.com

În Germania, această metodă de cultivare, sub panourile parcurilor fotovoltaice, funcționează bine pentru fructele moi, mere, cireșe, cartofi, roșii și castraveți.

Cultivarea anumitor specii de plante agricole sub panourile parcurilor fotovoltaice are un potențial imens la nivel mondial. O echipă de cercetători de la Institutul Franhofer pentru sisteme de energie solară din Freiburg, sudul Germaniei, consiliază guverne din întreaga lume pentru adoptarea metodei agrovoltaice. ”În funcție loc, trebuie estimate condițiile optime de lumină pentru centrale, precum și cererea locală de energie electrică”, spune Max Trommelsdorff, expert în agrivoltaică la Institutul Fraunhofer. Trommsdorff și colegii săi văd un potențial imens pentru agrivoltaică la nivel mondial. Există deja câteva centrale agrivoltaice în Europa, Mali, Gambia și Chile; dar cele mai numeroase se află în Asia. Cel mai mare parc fotovoltaic din lume, cu o capacitate de aproximativ 1.000 de megawați și acoperind 20 de km pătrați, este situat în China, la marginea deșertului Gobi. Sub panouri se află culturi de goji, în încercarea de a transforma terenul deșertic în pământ fertil.

În Japonia, fermierii obțin deja recolte din peste 2.000 de sisteme agrivoltaice.

În Europa, Franța este un pionier, în special în viticultură. Aici, subvențiile guvernamentale pentru acoperișuri modulare sunt destinate protejării viței de vie.

„Multe soiuri de struguri primesc prea mult soare și căldură din cauza schimbărilor climatice”, explică Trommsdorff. „Umbra poate aduce aici unele beneficii.”

În Germania, agrivoltaica se află abia la început. Inginerul Fabian Karthaus intenționează să mărească suprafața acoperită cu panouri până  la 8 și chiar 10 ha și îi îndeamnă pe fermierii germani să îi urmeze exemplul.

Pe lângă munca în ferma sa, Karthaus activează și într-o companie care vinde componente electronice utilizate în agricultură, susținând că veniturile obținute în ferma sa, chiar dacă aceasta însumează 80 de ha, nu-i ajung ca să-și întrețină familia.

foto cover @voestalpine.com


Dacă ți-a plăcut acest articol, sprijină și tu Lanțul Alimentar donând orice sumă aici: RO89RNCB0072170905570001 (RON)

Write A Comment